For a better experience please change your browser to CHROME, FIREFOX, OPERA or Internet Explorer.
Alegeri Parlamentare 2019

Alegeri Parlamentare 2019

La 24 februarie 2019 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare ordinare, care reprezintă cel de-al IX-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991. Alegătorii vor alege o nouă componență a Parlamentului de legislatura a XXI-a – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. Campania electorală va dura 30 de zile și va demara pe 25 ianuarie 2019. În aceeași zi cu alegerile parlamentare va avea loc și un referendum republican consultativ referitor la micșorarea numărului deputaților în Parlament și caracterul mandatului acestora.

Deosebirile esențiale față de alegeri din 2014
  • Sistemul electoral mixt în locul celui proporțional
  • Referendum consultativ în ziua alegerilor
  • Votarea cu 4 buletine de vot
  • Independenții doar în circumscripțiile uninominale
  • Lipsa pragului de validare a alegerilor
  • Agitație electorală permisă în ziua alegerilor
  • Certificat de integritate obligatoriu
  • Interzicerea votării cu acte de identitate expirate
  • Minimum 40% femei pe listele partidelor
  • Prezența personală a candidaților la înregistrare

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care deputații sunt aleși concomitent în cadrul unei singure circumscripții naționale și în 51 de circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați pe liste de partid în baza votului reprezentării proporționale, iar în circumscripțiile uninominale – 51 de deputați din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de formațiuni politice, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție. Alte noutăți majore ale scrutinului parlamentar din 2019 sunt: permisiunea de a efectua agitație electorală în ziua votării și în ajunul acesteia; introducerea certificatului de integritate în lista documentelor obligatorii pentru înregistrarea candidaților; desfășurarea concomitentă cu alegerile parlamentare și a unui referendum național consultativ.

Toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, au dreptul de a alege și de a fi aleși în cadrul scrutinului parlamentar. 46 de partide și organizații social-politice vor putea concura în alegeri, atât în circumscripția națională, în baza listelor de candidați, cât și în fiecare circumscripție uninominală, unde vor desemna câte un candidat. Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale – 8%. În circumscripțiile uninominale sunt declarați învingători candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi în ziua alegerilor, fiind excluse turul doi de scrutin și pragul de validare a alegerilor. Rezultatele alegerilor urmează a fi confirmate sau infirmate de către Curtea Constituțională, a cărei componență a fost parțial schimbată după începerea pe 10 decembrie 2018 a perioadei electorale.

Contextul preelectoral

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 se desfășoară într-un context politic tensionat, marcat de relații antagoniste dintre putere și o parte a opoziției politice, o încredere scăzută a cetățenilor în instituțiile statului, o continuă degradare a standardelor democratice și ca urmare, o răcire a relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special Uniunea Europeană. Invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din municipiul Chișinău pe motive neconcludente, suprimarea independenței sistemului judiciar, dar și neregulile admise la constituirea circumscripțiilor uninominale au generat un înalt grad de neîncredere în rândul opoziției și a populației cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare ce urmează să aibă loc.

Actualul context preelectoral a fost marcat substanțial și de consecințele devalizării sistemului bancar din 2014 și a crizei social-economice și politice care au urmat. Frauda bancară din 2014 a exacerbat disensiunile existente dintre fostele componente ale alianței de guvernare și a generat o stare de instabilitate politică, care s-a încheiat în ianuarie 2016 cu preluarea guvernării de către Partidul Democrat din Moldova(PDM). Eforturile guvernării PDM de redresare a situației social-economice au fost însoțite de un proces continuu de consolidare a puterii politice la nivel central și local și de subminare a instituțiilor statului intereselor politice. Stagnarea principalelor reforme și derapajele anti-democratice care s-au produs în perioada 2016-2018 au determinat UE să sisteze în 2017 finanțarea reformelor din sectorul justiției, iar în 2018 să înghețe acordarea asistenței macrofinanciare.

În circumstanțele menționate, revenirea la normalitate, pe plan intern și extern, este condiționată de organizarea și desfășurarea unor alegeri parlamentare libere și corecte, potrivit cu criteriile, standardele și bunele practici electorale internaționale, la care autoritățile moldovene au subscris. Criteriile respective prevăd, în linii mari, crearea condițiilor și oportunităților egale pentru concurenții electorali în campania electorală, monitorizarea liberă a tuturor procedurilor electorale. În acest sens, rămân nesoluționate problemele libertății presei și a finanțării partidelor și campaniilor electorale, deși ambele sunt conștientizate de către autorități. Dovadă în acest sens este Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare din 2016 – document politic agreat la nivel de Guvern și Parlament pentru redemararea proceselor de reformare a unor sectoare-cheie pentru buna funcționare a statului. Printre prioritățile Foii de parcurs s-au regăsit asigurarea libertății mass-media și a unei finanțări transparente a partidelor politice. Cu toate acestea, la doi ani după ce autoritățile au raportat în mod triumfalist îndeplinirea cu succes a acestui document, organizațiile de media din Republica Moldova constată tendințe de regres și perpetuarea vechilor probleme: concentrarea mass-media sau concurența neloială, implicarea factorului politic în activitatea autorității de reglementare a audiovizualului, acapararea de către politicieni a mass-media importante și influente, impunerea, de facto, a agendei politice pentru un număr mare de mass-media, utilizarea presei în scopuri politice etc. Similar, domeniul finanțării partidelor și a campaniilor electorale a rămas la fel de problematic, în ultimul timp luând amploare metode noi de fentare a legislației în domeniu, prin intermediul fundațiilor de caritate. Astfel, factorii menționați lasă loc pentru îngrijorări serioase în privința unui proces electoral liber și corect.

Cadrul juridic

Constituția Republicii Moldova prevede că Parlamentul este compus din 101 deputați, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Organizarea și desfășurarea alegerilor este reglementată de Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Cadrul legal existent mai cuprinde un șir de legi aferente, ale căror prevederi și mecanisme de aplicare sunt dezvoltate în hotărârile și regulamentele Comisiei Electorale Centrale. Modificarea titlului III al Codului electoral, referitor la alegerile parlamentare, prin Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, a adus cu sine schimbarea sistemului electoral. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt (paralel): 50 de deputați aleși într-o circumscripție electorală națională, în baza listelor de candidați, și 51 de deputați – în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de către partidele politice.

Ultimele amendamente la Codul electoral au fost operate chiar în ajunul începerii, pe 10 decembrie 2018, a perioadei electorale pentru alegerile parlamentare, pentru a intra în vigoare după această dată. Prin Legea nr. 268 din 23.11.2018 a fost permisă agitația electorală în ziua alegerilor și în cea precedentă acestora. Un alt amendament la Codul electoral, în vigoare din 30 decembrie 2018, introdus prin Legea nr. 238 din 08.11.2018 a permis desfășurarea concomitentă, în aceeași zi, a alegerilor parlamentare și a referendumurilor consultative. Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului nr. 332 din 30.11.2018 a fost stabilită și data de 24 februarie 2019 pentru organizarea referendumului republican consultativ, cu o lună înaintea intrării în vigoare a legii care permite comasarea celor două scrutine. Într-un final, Parlamentul a permis ajustarea hotarelor circumscripțiilor administrative pentru desfășurarea referendumului cu cele ale circumscripțiilor electorale uninominale pentru alegerile parlamentare. Această modificare a fost necesară pentru ca aceleași consilii electorale de circumscripție să poată asigura desfășurarea concomitentă a alegerilor parlamentare și a referendumului.

Amendamentele menționate au fost supuse criticilor din partea opoziției pentru faptul că au fost operate într-o manieră opacă și grăbită, ignorându-se prevederile legislației referitoare la transparența procesului decizional. Totuși, acestea au fost promulgate de șeful statului, în pofida dezacordului a patru fracțiuni parlamentare, inclusiv a fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a cărei lider informal este.

Totodată, Parlamentul a omis să opereze modificări în legislația privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în corespundere cu recomandările Comisiei de la Veneția și și a Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO). Deși în anul 2017 plafonul pentru finanțarea campaniilor electorale a fost micșorat la 50 și 100 de salarii medii lunare pe economie, pentru persoane fizice și respectiv pentru persoane juridice, limita donațiilor rămâne a fi peste cea recomandată de GRECO de 20 și respectiv de 40 de salarii medii pe economie.

Numirea datei alegerilor pentru ziua de 24 februarie 2019 (prin Hotărârea Parlamentului nr. 197 din 27 iulie 2018) a respectat termenul conform căruia anunțarea alegerilor trebuie făcută cel târziu cu două luni de zile înainte de ziua preconizată pentru desfășurarea acestora. Data alegerilor a fost stabilită conform normei constituționale, în termen de trei luni din ziua expirării mandatului Parlamentului actual, care începe în ziua alegerilor (30 noiembrie 2014) și expiră în aceeași zi, peste patru ani. Astfel, Parlamentul a optat pentru ultima zi de duminică care se încadrează în termenul de trei luni pentru desfășurarea alegerilor după expirarea mandatului legislativului. Există temei pentru a presupune că decizia de numire a datei alegerilor în ultima zi posibilă a fost motivată de interesul guvernării de a-i face pe alegători să simtă efectele majorărilor de salarii, pensii, îndemnizații, precum și de micșorarea impozitelor, operate în ajunul alegerilor.

Modificarea esențială a legislației electorale în lipsa unui consens larg în rândul forțelor politice și nesoluționarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO, a generat mai multe îngrijorări legitime privind aplicarea noului sistem electoral. Mai cu seamă că principalele probleme ce au împiedicat anterior introducerea sistemului electoral mixt sau majoritar nu au fost rezolvate: reforma administrativ-teritorială și conflictul transnistrean. La acestea s-a adăugat între timp problema emigrației peste hotarele țării a aproximativ 1/3 din cetățenii cu drept de vot. Aceste probleme nesoluționate au avut impact direct asupra modalității de constituire a circumscripțiilor electorale uninominale.

Numărul votanților
Regiunea 2014 2016 (Tur I)
Transnistria (2 circumscripții) 9,261 6,964
Europa (1) 57,348 54,511
Asia, CSI (1) 11,678 6,465
America de Nord (1) 4,285 6,229

Astfel, la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019:

  • nu au fost respectate hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor acestora de către viitorii deputați;
  • s-a admis neconcordanța competențelor teritoriale ale organelor electorale cu cele ale organelor administrative și de drept, care ar trebui să-și coordoneze eforturile și competențele pentru un proces electoral integru;
  • s-a admis o diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții uninominale, ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

Neconcordanțele menționate au fost dezbătute public în timpul tentativelor precedente de modificare a sistemului electoral, însă au fost ignorate în procesul de trecere de la sistemul electoral proporțional la cel mixt. De asemenea, au fost trecute cu vederea opiniile comune ale Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR. În acest sens, în perioada 2014-2018 au fost emise trei opinii referitoare la schimbarea și utilizarea sistemului electoral mixt pentru alegerile parlamentare – două până la modificare, în 2014 și 2017, și respectiv, după introducerea sistemului mixt, în 2018. Deși în aceste opinii se subliniază dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege sistemul electoral, totuși sunt scoase în evidență îngrijorările majore și recomandarea de abținere de la modificarea sistemului electoral.

lasă-ți comentariul


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Top Aplicatii
Aplicatii
.vehicle-icons { float: left; padding-right: 30px; display: none!important; }